Pământul în Univers

Pământul este planeta noastră, a treia planetă de la Soare. Mult timp oamenii au crezut că Pământul este plat, dar observațiile au dovedit că are formă aproape sferică. Forma sa reală se numește geoid: o sferă ușor turtită la poli și bombată la Ecuator, din cauza mișcării de rotație.

Dovezile formei sferice au fost adunate de-a lungul secolelor: corăbiile care „se scufundă” treptat la orizont, umbra rotundă a Pământului pe Lună în timpul eclipselor de Lună, călătoria lui Magellan în jurul lumii (1519–1522) și, în epoca modernă, fotografiile făcute din spațiu.

Mișcarea de rotație este mișcarea Pământului în jurul propriei axe, de la vest la est. O rotație completă durează aproximativ 24 de ore, adică o zi. Axa Pământului este o linie imaginară care unește Polul Nord cu Polul Sud și este înclinată față de planul orbitei cu aproximativ 66°33' (adică 23°27' față de verticală).

Consecința principală a rotației este alternanța zi–noapte: partea Pământului orientată spre Soare este luminată (zi), iar partea opusă rămâne în întuneric (noapte). Deoarece Pământul se rotește spre est, Soarele „răsare” la est și „apune” la vest.

Mișcarea de revoluție este deplasarea Pământului în jurul Soarelui, pe o orbită eliptică. O revoluție completă durează 365 de zile și aproximativ 6 ore, adică un an. Cele 6 ore se adună și, o dată la 4 ani, formează o zi în plus: anul bisect, cu 366 de zile (februarie are 29 de zile).

Anotimpurile apar din combinația dintre mișcarea de revoluție și înclinarea axei Pământului. Axa rămâne mereu înclinată în aceeași direcție, astfel încât emisferele primesc cantități diferite de lumină și căldură în diferite momente ale anului. Când emisfera nordică este înclinată spre Soare, acolo este vară, iar în emisfera sudică este iarnă — și invers.

Momentele importante ale anului sunt solstițiile și echinocțiile. La solstițiul de vară (21–22 iunie) ziua este cea mai lungă în emisfera nordică, iar la solstițiul de iarnă (21–22 decembrie) ziua este cea mai scurtă. La echinocții (20–21 martie și 22–23 septembrie) ziua este egală cu noaptea peste tot pe glob.

Deoarece Pământul se rotește, Soarele nu răsare în același timp peste tot. Pentru a organiza măsurarea timpului, globul a fost împărțit în 24 de fusuri orare, fiecare cu o lățime de 15° de longitudine (360° împărțit la 24 de ore). În interiorul unui fus, toate localitățile au aceeași oră oficială.

Fusul de referință trece prin meridianul 0° (meridianul Greenwich, care traversează Londra). Spre est ora crește (se adună câte o oră pentru fiecare fus), iar spre vest ora scade. România se află în fusul orar al Europei de Est: ora României este GMT+2 (iarna) și GMT+3 (vara, când se trece la ora de vară).

Luna este satelitul natural al Pământului, singurul corp ceresc pe care au pășit oamenii. Se află la o distanță medie de aproximativ 384 400 km de Pământ și înconjoară planeta noastră în circa 27,3 zile. Luna nu are lumină proprie: ea doar reflectă lumina Soarelui.

Pe măsură ce Luna se rotește în jurul Pământului, vedem porțiuni diferite din jumătatea sa luminată de Soare. Astfel apar fazele Lunii: Lună nouă (Luna nu se vede), primul pătrar (se vede jumătatea dreaptă), Lună plină (se vede întregul disc) și ultimul pătrar (se vede jumătatea stângă). Un ciclu complet al fazelor durează aproximativ 29,5 zile.

Luna are și alte efecte asupra Pământului: atracția sa gravitațională produce mareele, adică ridicarea și coborârea periodică a nivelului mărilor și oceanelor (fluxul și refluxul).

Eclipsele sunt fenomene astronomice care apar atunci când Soarele, Pământul și Luna se aliniază. Eclipsa de Soare se produce când Luna trece exact între Soare și Pământ, acoperind discul solar. Ea poate fi totală (Soarele este acoperit complet), parțială sau inelară. Eclipsa de Soare are loc numai la faza de Lună nouă.

Eclipsa de Lună se produce când Pământul se află între Soare și Lună, iar umbra Pământului acoperă Luna. Aceasta are loc numai la faza de Lună plină. În timpul unei eclipse totale de Lună, Luna capătă adesea o culoare roșiatică, fiind numită „Luna sângerie”.

Atenție: eclipsa de Soare nu trebuie privită niciodată cu ochiul liber, deoarece radiația solară poate afecta grav vederea. Se folosesc ochelari speciali cu filtre certificate.