Termodinamică și electricitate
Gazul ideal și transformările simple, principiile termodinamicii și motoarele termice, apoi curentul electric continuu: legile lui Ohm și Kirchhoff, energia și puterea electrică.
1.🎈 Gazul ideal și transformările simple
Gazul ideal este un model: molecule punctiforme, fără interacțiuni între ele în afara ciocnirilor perfect elastice. Starea unui gaz este descrisă de trei parametri: presiunea p, volumul V și temperatura absolută T (în kelvini!). Ecuația termică de stare: p·V = ν·R·T, unde ν este numărul de moli, iar R = 8,31 J/(mol·K) este constanta gazelor ideale.
Transformările simple ale gazului ideal: izoterma (T = constant): p·V = constant (legea Boyle–Mariotte); izobara (p = constant): V/T = constant (legea Gay-Lussac); izocora (V = constant): p/T = constant (legea lui Charles). Pentru o masă dată de gaz, între două stări: p1·V1/T1 = p2·V2/T2.
Interpretarea cinetico-moleculară: presiunea gazului este rezultatul ciocnirilor moleculelor cu pereții vasului, iar temperatura absolută este o măsură a energiei cinetice medii a moleculelor. La T = 0 K (zero absolut, −273 °C) agitația termică ar înceta — temperatură imposibil de atins în practică.
| Transformarea | Constant | Legea | Denumirea |
|---|---|---|---|
| Izotermă | T | p·V = const | Boyle–Mariotte |
| Izobară | p | V/T = const | Gay-Lussac |
| Izocoră | V | p/T = const | Charles |
- Ecuația de stare: p·V = ν·R·T (T obligatoriu în kelvini).
- Izotermă: p·V = const; izobară: V/T = const; izocoră: p/T = const.
- Legea generală: p1·V1/T1 = p2·V2/T2.
- T(K) = t(°C) + 273.
2.🔄 Principiul I al termodinamicii
Energia internă U a unui gaz este suma energiilor cinetice ale moleculelor sale; pentru gazul ideal, ea depinde doar de temperatură. Energia internă se poate modifica prin două căi: prin efectuarea de lucru mecanic (comprimarea gazului îl încălzește) sau prin schimb de căldură.
Principiul I al termodinamicii este legea conservării energiei aplicată proceselor termice: Q = ΔU + L, unde Q este căldura primită de sistem, ΔU variația energiei interne, iar L lucrul mecanic efectuat de sistem asupra mediului. Lucrul mecanic într-o transformare izobară: L = p·ΔV.
Aplicarea principiului I pe transformări: în transformarea izocoră, L = 0, deci Q = ΔU; în cea izotermă a gazului ideal, ΔU = 0, deci Q = L; în transformarea adiabatică (fără schimb de căldură), Q = 0, deci L = −ΔU: gazul care se destinde adiabatic se răcește. Căldurile molare Cv și Cp descriu căldura necesară încălzirii unui mol cu un grad la volum, respectiv presiune constantă; relația Robert Mayer: Cp = Cv + R.
- Principiul I: Q = ΔU + L (conservarea energiei).
- Izocoră: L = 0; izotermă (gaz ideal): ΔU = 0; adiabatică: Q = 0.
- Lucrul la presiune constantă: L = p·ΔV.
- Relația Robert Mayer: Cp = Cv + R.
3.🚗 Principiul al II-lea. Motoare termice
Principiul al II-lea al termodinamicii exprimă sensul natural al proceselor: căldura trece spontan doar de la corpul cald la cel rece, niciodată invers fără consum de lucru. O consecință: nu se poate construi un motor termic care să transforme integral căldura primită în lucru mecanic (perpetuum mobile de speța a II-a este imposibil).
Motorul termic funcționează ciclic între o sursă caldă (care îi dă căldura Q1) și o sursă rece (căreia îi cedează Q2), producând lucrul L = Q1 − Q2. Randamentul motorului: η = L/Q1 = 1 − Q2/Q1, întotdeauna subunitar. Ciclul Carnot, ciclul ideal format din două izoterme și două adiabate, are randamentul maxim posibil: η = 1 − T2/T1 (temperaturile în kelvini).
Motoarele reale: motorul Otto (cu aprindere prin scânteie, pe benzină, ciclu cu randament tipic 25–30%) și motorul Diesel (cu aprindere prin comprimare, randament mai mare, 35–45%). Frigiderul și pompa de căldură sunt „motoare termice inversate”: consumă lucru pentru a transporta căldura de la rece la cald.
- Căldura trece spontan doar de la cald la rece.
- Randamentul motorului termic: η = L/Q1 = 1 − Q2/Q1 < 1.
- Randamentul Carnot (maxim teoretic): η = 1 − T2/T1.
- Motoare reale: Otto (benzină, scânteie), Diesel (motorină, comprimare).
4.🔋 Curentul electric continuu. Legea lui Ohm
Intensitatea curentului electric este sarcina care trece prin secțiunea conductorului în unitatea de timp: I = q/t (1 A = 1 C/s). Sursa de tensiune este caracterizată de tensiunea electromotoare E (t.e.m.) — lucrul efectuat de sursă pentru a deplasa unitatea de sarcină prin întregul circuit — și de rezistența internă r.
Legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit: I = U/R. Legea lui Ohm pentru întregul circuit: I = E/(R + r), unde R este rezistența circuitului exterior. Tensiunea la bornele sursei: U = E − I·r — mai mică decât t.e.m. atunci când circuitul debitează curent. La scurtcircuit (R = 0), curentul devine maxim: Isc = E/r.
Rezistivitatea: R = ρ·l/S — rezistența unui conductor crește cu lungimea și scade cu aria secțiunii; ρ depinde de material și crește cu temperatura la metale. Gruparea rezistoarelor: serie Rs = R1 + R2 + ...; paralel 1/Rp = 1/R1 + 1/R2 + ...
- Legea lui Ohm pentru circuit: I = E/(R + r).
- Tensiunea la borne: U = E − I·r.
- Rezistența conductorului: R = ρ·l/S.
- Serie: Rs = ΣRi; paralel: 1/Rp = Σ(1/Ri).
5.💡 Legile lui Kirchhoff. Energia și puterea electrică
Pentru circuite ramificate folosim legile lui Kirchhoff. Legea I (a nodurilor): suma intensităților curenților care intră într-un nod este egală cu suma intensităților care ies din nod — consecință a conservării sarcinii electrice. Legea a II-a (a ochiurilor): de-a lungul oricărui ochi de circuit, suma algebrică a tensiunilor electromotoare este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune: ΣE = ΣI·R.
Energia electrică consumată de un rezistor: W = U·I·t = I²·R·t = U²·t/R. Efectul Joule: trecerea curentului încălzește conductorul — pe el se bazează reșoul, fierbătorul, siguranța fuzibilă. Puterea electrică: P = U·I = I²·R = U²/R, măsurată în wați.
În practică, energia electrică se facturează în kilowați-oră: 1 kWh = 3,6·10⁶ J. Randamentul circuitului electric: η = Putil/Ptotal = R/(R + r) — puterea utilă este disipată pe circuitul exterior, iar restul se pierde pe rezistența internă a sursei.
| Mărimea | Formule echivalente | Unitatea SI |
|---|---|---|
| Intensitatea | I = q/t = U/R = E/(R + r) | A |
| Puterea electrică | P = U·I = I²·R = U²/R | W |
| Energia electrică | W = P·t = U·I·t | J (uzual kWh) |
| Randamentul circuitului | η = R/(R + r) | — |
- Legea nodurilor: ΣIintrare = ΣIieșire.
- Legea ochiurilor: ΣE = ΣI·R.
- Puterea: P = U·I = I²·R = U²/R; energia: W = P·t.
- 1 kWh = 3600000 J = 3,6·10⁶ J.