Risipa alimentară: o problemă cu soluții

Risipa alimentară înseamnă aruncarea unor alimente care ar fi putut fi consumate. Cifrele sunt uimitoare: la nivel global, aproximativ o treime din toată hrana produsă pentru oameni se pierde sau se risipește — peste 1,3 miliarde de tone pe an, conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

În același timp, sute de milioane de oameni din lume suferă de foame. Mâncarea risipită ar fi suficientă pentru a-i hrăni pe toți. Risipa alimentară este, așadar, și o problemă morală, nu doar una economică sau ecologică.

În România, un locuitor aruncă în medie zeci de kilograme de mâncare pe an, iar cea mai mare parte a risipei din țară se produce în gospodării — adică exact acolo unde noi putem schimba cel mai ușor lucrurile. Cel mai des aruncăm mâncare gătită, pâine, fructe și legume.

Risipa nu apare doar în farfurie. Ea se produce la fiecare verigă a lanțului alimentar: la fermă, recoltele pot fi distruse de vreme sau lăsate pe câmp pentru că nu arată „perfect”; la procesare și transport, alimentele se pot deteriora; în magazine, produsele aproape de termenul de expirare sunt retrase de pe raft.

În țările dezvoltate, cea mai mare parte a risipei se produce la finalul lanțului — în magazine, restaurante și mai ales în gospodării. În țările sărace, pierderile apar mai degrabă la început, din cauza lipsei depozitelor și a transportului adecvat.

Un exemplu cunoscut este cel al legumelor „urâte”: morcovi strâmbi sau mere cu forme neregulate sunt perfect bune de mâncat, dar adesea nu ajung pe raft pentru că nu corespund standardelor estetice ale comerțului.

Una dintre cele mai mari cauze ale risipei din gospodării este citirea greșită a etichetelor. Pe ambalaje există două tipuri de date, cu sensuri foarte diferite.

„Expiră la” (data-limită de consum) apare pe alimentele foarte perisabile, precum carnea proaspătă, peștele sau lactatele. După această dată, alimentul poate deveni periculos pentru sănătate și NU trebuie consumat.

„De preferință înainte de” (data durabilității minimale) apare pe alimente precum paste, orez, conserve, biscuiți sau ciocolată. După această dată, alimentul își poate pierde din calitate (gust, aromă, textură), dar de regulă rămâne sigur pentru consum dacă a fost păstrat corect și arată, miroase și are gust normal. Milioane de alimente perfect bune sunt aruncate anual doar pentru că oamenii confundă cele două mențiuni!

Cea mai eficientă armă împotriva risipei din gospodărie este planificarea. Înainte de cumpărături, verifică ce ai deja în frigider și cămară, stabilește meniul pentru zilele următoare și fă o listă de cumpărături — apoi respect-o!

Câteva reguli de aur: nu merge la cumpărături flămând (vei cumpăra mai mult decât ai nevoie), ai grijă la ofertele de tip „3 la preț de 2” dacă nu poți consuma cantitatea, și aplică principiul „primul intrat, primul ieșit”: alimentele mai vechi se așază în față și se consumă primele.

Depozitarea corectă prelungește viața alimentelor: pâinea se păstrează în pungă de pânză sau congelator, legumele rădăcinoase la rece și întuneric, iar resturile de mâncare gătită se pun în frigider în maximum două ore și se consumă în 2–3 zile. Resturile pot deveni mese noi: din pâinea veche faci crutoane, din legume rămase, o supă.

România are din 2016 o lege dedicată diminuării risipei alimentare: Legea nr. 217/2016. Ea stabilește măsuri prin care operatorii din sectorul alimentar — magazine, producători, restaurante — sunt încurajați să reducă risipa.

Legea prevede o ordine de priorități: mai întâi prevenirea risipei, apoi vânzarea cu preț redus a produselor aproape de expirare, donarea alimentelor către organizații caritabile și bănci de alimente, folosirea lor ca hrană pentru animale, iar abia la final compostarea sau eliminarea.

Datorită acestei legi și a băncilor de alimente, tone de mâncare bună ajung la persoane nevoiașe în loc să fie aruncate. Și noi putem contribui: donând alimente neperisabile la colectele organizate în magazine sau în comunitate.