Geografia României — primii pași

Orizontul este linia imaginară unde cerul pare să se unească cu pământul. Orizontul local cuprinde locurile din jurul localității noastre: străzile, dealurile, râul, pădurea — tot ceea ce putem observa direct.

Pentru a ne orienta folosim punctele cardinale: nord (N), sud (S), est (E) și vest (V). Soarele răsare la est și apune la vest. La amiază, în emisfera nordică, Soarele se află spre sud, iar umbra obiectelor arată spre nord.

Busola este instrumentul de orientare: acul ei magnetic arată întotdeauna nordul. Ne putem orienta și după repere naturale: mușchiul copacilor crește mai des pe partea de nord, iar Steaua Polară indică nordul pe cerul nopții.

Planul este o desenare micșorată a unui spațiu mic (clasa, școala, cartierul), văzut de sus. Harta este o reprezentare micșorată a unor spații mari: o țară, un continent sau întreaga planetă.

Micșorarea se face după o scară de proporție. De exemplu, pe o hartă la scara 1:1.000.000, un centimetru de pe hartă înseamnă 10 kilometri pe teren. Pe orice hartă, nordul este de regulă în partea de sus.

Semnele convenționale sunt simbolurile și culorile de pe hartă: albastrul arată apele, verdele câmpiile, galbenul și portocaliul dealurile, iar maro munții. Legenda hărții explică toate aceste semne.

Relieful reprezintă totalitatea formelor de pe suprafața pământului: munți, dealuri, podișuri și câmpii. România are un relief variat și armonios așezat: aproximativ o treime munți, o treime dealuri și podișuri și o treime câmpii.

Munții Carpați străbat țara ca un arc și se împart în Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali. Cel mai înalt vârf este Moldoveanu (2.544 m), în Munții Făgăraș, urmat de vârful Negoiu (2.535 m).

În interiorul arcului carpatic se află Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Spre exterior coboară dealurile și podișurile (Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei), iar la margine se întind câmpiile: Câmpia Română în sud și Câmpia de Vest.

Apele curgătoare ale României izvorăsc în cea mai mare parte din Munții Carpați și se varsă, direct sau prin alte râuri, în fluviul Dunărea. Printre cele mai importante râuri se numără Mureșul, Oltul, Siretul, Prutul, Argeșul, Jiul și Someșul.

Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa. Ea intră în țară la Baziaș, formează graniță cu vecinii din sud și se varsă în Marea Neagră prin trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe, formând Delta Dunării.

Delta Dunării este cel mai nou și cel mai jos pământ al țării, un paradis al păsărilor, inclus în patrimoniul mondial UNESCO. România are și lacuri: lacuri glaciare la munte (Bâlea), lacul vulcanic Sfânta Ana și lacuri de acumulare precum Vidraru și Porțile de Fier.

Oamenii trăiesc în așezări rurale (sate și comune) și în așezări urbane (orașe și municipii). Satul este legat mai ales de agricultură, în timp ce orașul concentrează industrie, comerț, instituții și servicii.

București este capitala României și cel mai mare oraș al țării, cu aproximativ două milioane de locuitori. Aici se află Parlamentul, Guvernul și Președinția.

Alte orașe mari ale României sunt Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov, Galați și Oradea. Constanța este cel mai mare port la Marea Neagră, iar Brașovul și Sibiul sunt vestite pentru centrele lor istorice.

România se află în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, cu ieșire la Marea Neagră. Prin centrul țării trece arcul Munților Carpați, de aceea spunem că România este o țară carpato-danubiano-pontică.

Vecinii României sunt: Ucraina la nord și est, Republica Moldova la est, Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest și Ungaria la vest. Granița de sud este formată în mare parte de Dunăre.

Din anul 2007, România este membră a Uniunii Europene. Drapelul țării are culorile albastru, galben și roșu, iar ziua națională este 1 Decembrie.