Sintaxa frazei și pregătirea pentru Evaluarea Națională
Studiem fraza și propozițiile subordonate, sistematizăm genurile și speciile literare și recapitulăm materia pentru Evaluarea Națională.
Conținut organizat pe clase, în curs de revizie. Asocierea cu programa oficială și sursele specifice nu este încă verificată.
1.🏛️ Fraza: propoziții principale și subordonate
Fraza este o comunicare formată din două sau mai multe propoziții. Numărul propozițiilor dintr-o frază este egal cu numărul predicatelor (la care adăugăm verbele la moduri personale fără predicat exprimat).
Propoziția principală are înțeles de sine stătător; propoziția subordonată depinde de un cuvânt din altă propoziție (regenta ei). Subordonatele sunt introduse prin conjuncții subordonatoare (că, să, dacă, deoarece), pronume relative (care, cine, ce) sau adverbe relative (unde, când, cum).
Propozițiile pot fi legate și prin coordonare: copulativă (și), adversativă (dar, iar, însă), disjunctivă (sau, ori), concluzivă (deci, așadar).
- Numărul propozițiilor = numărul predicatelor.
- Principala nu depinde de nimic; subordonata depinde de regentă.
- Elemente subordonatoare: că, să, dacă, care, unde, când, cum.
- Coordonare: copulativă, adversativă, disjunctivă, concluzivă.
2.🌿 Propozițiile subordonate principale tipuri
Subordonata subiectivă (SB) îndeplinește rolul de subiect al regentei: „Se spune / că va ninge.” Subordonata predicativă (PR) urmează unui verb copulativ: „Întrebarea este / dacă vine.”
Atributiva (AT) determină un substantiv din regentă: „Am citit cartea / pe care mi-ai dat-o.” Completiva directă (CD) răspunde la „ce?”: „Știu / că ai învățat.”, iar completiva indirectă (CI) la „despre ce?”, „la ce?”: „Mă gândesc / la ce ai spus.”
Circumstanțialele corespund complementelor circumstanțiale: de loc (CL — „Merg / unde vrei.”), de timp (CT — „Plec / când termin.”), de mod (CM — „Procedează / cum știe.”), de cauză (CZ — „A întârziat / pentru că a pierdut autobuzul.”) și de scop (CS — „Învață / ca să reușească.”).
| Subordonata | Întrebarea | Exemplu |
|---|---|---|
| subiectivă (SB) | cine? ce? | Se aude / că vine iarna. |
| predicativă (PR) | ce este? | Problema este / dacă plouă. |
| atributivă (AT) | care? | Cartea / pe care o citesc / e bună. |
| completivă directă (CD) | ce? | Știu / că ai dreptate. |
| completivă indirectă (CI) | la ce? | Mă bucur / de ce am aflat. |
| circumstanțială de timp (CT) | când? | Plec / când termin. |
| circumstanțială de cauză (CZ) | de ce? | Stau acasă / fiindcă plouă. |
- SB = subiectul regentei; PR = nume predicativ propozițional.
- AT determină un substantiv; CD răspunde la „ce?”.
- Circumstanțiale: CL (unde?), CT (când?), CM (cum?), CZ (de ce?), CS (cu ce scop?).
3.🎭 Genuri și specii literare
Genul epic cuprinde operele în care autorul povestește prin intermediul naratorului, cu personaje și acțiune. Specii epice: basmul, povestirea, schița, nuvela, romanul, fabula.
Genul liric cuprinde operele în care autorul își exprimă direct sentimentele prin vocea eului liric, cu ajutorul figurilor de stil și al imaginilor artistice. Specii lirice: pastelul (descrierea naturii) și doina (specie populară a dorului).
Genul dramatic cuprinde operele scrise pentru a fi jucate pe scenă, construite din dialog și organizate în acte și scene, cu indicații scenice ale autorului.
- Epic: narator + personaje + acțiune (basm, schiță, nuvelă, roman).
- Liric: eul liric exprimă direct sentimente (pastel, doină).
- Dramatic: dialog, acte și scene, indicații scenice.
4.🔁 Recapitulare: fonetică, vocabular, ortografie
Pentru Evaluarea Națională, reluăm fonetica: vocale, semivocale, consoane, diftong, triftong, hiat, despărțirea în silabe, numărul de litere și de sunete.
Din vocabular, reținem: sinonime, antonime, omonime (cuvinte cu aceeași formă și sens diferit: „broască”), paronime (cuvinte aproape identice ca formă: „familiar/familial”), cuvinte polisemantice, sensul propriu și sensul figurat, mijloacele de îmbogățire a vocabularului.
Ortogramele frecvente: s-a/sa, s-au/sau, i-a/ia, l-a/la, ne-am/neam, v-a/va, n-ai/nai, cel/ce-l. Verificăm întotdeauna dacă există două cuvinte rostite împreună (cratimă) sau un singur cuvânt.
- Omonime = aceeași formă, sensuri diferite; paronime = forme asemănătoare.
- Sens propriu (gura copilului) vs. sens figurat (gura râului).
- Ortograme: v-a/va, n-ai/nai, ce-l/cel, s-au/sau.
5.🎯 Structura subiectului de Evaluare Națională
Subiectul I cuprinde un text literar și unul nonliterar, cu itemi de înțelegere a textului, de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă) și cerințe de redactare scurtă.
Subiectul al II-lea cere o redactare amplă: caracterizare de personaj, rezumat, exprimarea opiniei despre un text sau text argumentativ. Se punctează și redactarea: ortografia, punctuația, așezarea în pagină.
Strategii: citește textele de două ori, subliniază cuvintele-cheie din cerințe, răspunde complet (cu citate unde se cere), păstrează timp pentru recitirea finală.
- Subiectul I: înțelegerea textului + exerciții de limbă.
- Subiectul II: redactare (caracterizare, rezumat, argumentare).
- Recitește, citează din text, verifică ortografia la final.
Test de recapitulare a unor idei din capitol. Primești explicația răspunsului corect după fiecare întrebare.
Se pregătește testul…
Fișă de pregătire pentru Evaluarea Națională: delimitează frazele, identifică subordonatele și rezolvă cerințele de vocabular și redactare.
Sintaxa frazei și pregătirea pentru Evaluarea Națională — fișă de lucru
Nume: ________________________ Data: ____________
Fișă de pregătire pentru Evaluarea Națională: delimitează frazele, identifică subordonatele și rezolvă cerințele de vocabular și redactare.
- 1
Delimitează propozițiile: „Cred că vei reuși dacă muncești.”
- 2
Precizează felul subordonatei: „Mă bucur / că ai venit.”
- 3
Construiește o frază cu o subordonată atributivă.
- 4
Construiește o frază cu o circumstanțială de cauză și una cu o circumstanțială de scop.
- 5
Precizează genul literar: „Amintiri din copilărie”, o doină populară, „O scrisoare pierdută”.
- 6
Dă câte un exemplu de omonime și de paronime, în enunțuri.
- 7
Alcătuiește enunțuri cu: s-au/sau, ne-am/neam, ce-l/cel.
- 8
Scrie rezumatul unui text narativ studiat (8-10 rânduri), respectând regulile rezumatului.
- 9
Realizează caracterizarea unui personaj studiat (10-12 rânduri), cu un mijloc direct și unul indirect.
- 10
Desparte în silabe și precizează fenomenele fonetice: „ghiozdan”, „leoaică”, „idee”.