Matematică — Clasa I
Numerele de la 0 la 100, adunarea și scăderea în concentrul 0–31 (cu și fără trecere peste ordin), figuri geometrice și măsurări intuitive.
1.💯 Numerele naturale de la 0 la 100
Numerele de la 0 la 100 se scriu cu ajutorul cifrelor 0–9. Numerele de la 10 în sus au două cifre: cifra zecilor și cifra unităților. De exemplu, 47 are 4 zeci și 7 unități.
Zece unități formează o zece. Numărul 30 înseamnă 3 zeci și 0 unități. Când numărăm din 10 în 10 spunem: 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100.
Comparăm numerele privind mai întâi zecile: 52 este mai mare decât 38, pentru că 5 zeci sunt mai multe decât 3 zeci. Dacă zecile sunt egale, comparăm unitățile: 46 este mai mic decât 49.
- Un număr de două cifre are zeci și unități: 47 = 4 zeci + 7 unități.
- 10 unități = 1 zece; 10 zeci = 100.
- La comparare privim întâi zecile, apoi unitățile.
- Semnele de comparare: < (mai mic), > (mai mare), = (egal).
2.➕ Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin (0–31)
Adunarea înseamnă a pune împreună. Dacă avem 12 baloane și mai primim 5, avem 12 + 5 = 17 baloane. Numerele care se adună se numesc termeni, iar rezultatul se numește sumă sau total.
Scăderea înseamnă a lua din ceva. Din 18 cireșe mâncăm 6: 18 − 6 = 12. Numărul din care scădem se numește descăzut, numărul scăzut se numește scăzător, iar rezultatul este diferența sau restul.
Adunarea și scăderea sunt operații care se verifică una pe alta: dacă 12 + 5 = 17, atunci 17 − 5 = 12 și 17 − 12 = 5.
- termen + termen = sumă; descăzut − scăzător = diferență.
- Adunăm unitățile cu unitățile și zecile cu zecile.
- Proba adunării se face prin scădere și invers.
- Orice număr adunat cu 0 rămâne neschimbat.
3.🔟 Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin (0–31)
Uneori, când adunăm unitățile, obținem mai mult de 9 și se formează o zece nouă. La 8 + 5, completăm întâi până la 10: 8 + 2 = 10, apoi mai adăugăm 3 și obținem 13. Acest procedeu se numește trecere peste ordin.
La scăderea cu trecere peste ordin, desfacem o zece. Pentru 23 − 7 putem calcula: 23 − 3 = 20, apoi 20 − 4 = 16. Am scăzut pe 7 în doi pași: întâi 3, apoi 4.
Exersarea descompunerii numerelor (de exemplu 7 = 3 + 4) ne ajută să calculăm rapid în minte, fără degete.
- La adunare completăm întâi până la zece: 8 + 5 = 8 + 2 + 3 = 13.
- La scădere coborâm întâi până la zece: 23 − 7 = 23 − 3 − 4 = 16.
- Descompunerea numerelor face calculul mai ușor.
4.🔺 Figuri și corpuri geometrice
Figurile geometrice plane pe care le recunoaștem sunt: cercul, triunghiul, pătratul și dreptunghiul. Le deosebim după numărul de laturi și de colțuri (vârfuri).
Corpurile geometrice sunt forme în spațiu: cubul (ca un zar), cuboidul (ca o cutie de pantofi), sfera (ca o minge), cilindrul (ca o cutie de conserve) și conul (ca un coif de petrecere).
Figurile plane se pot desena pe hârtie, iar corpurile geometrice se pot ține în mână — ele au volum.
- Figuri plane: cerc, triunghi, pătrat, dreptunghi.
- Corpuri geometrice: cub, cuboid, sferă, cilindru, con.
- Pătratul are 4 laturi egale; dreptunghiul are laturile opuse egale.
5.⏰ Măsurări cu unități nestandard. Timpul și banii
Putem măsura lungimea cu pasul, palma sau creionul: banca are 4 palme lungime. Acestea sunt unități nestandard — rezultatul depinde de mărimea palmei celui care măsoară.
Timpul îl citim pe ceas: acul mic arată ora, acul mare arată minutele. Când acul mare este pe 12 și acul mic pe 3, este ora 3 fix. Cunoaștem zilele săptămânii, lunile și anotimpurile.
Banii românești sunt leii și banii: 1 leu = 100 de bani. Cu banii plătim cumpărăturile și învățăm să calculăm restul.
- Unități nestandard: pasul, palma, creionul, cubul.
- O săptămână are 7 zile; un an are 12 luni și 4 anotimpuri.
- Ora fixă: acul mare la 12, acul mic la ora respectivă.
- 1 leu = 100 de bani.