Matematică — Clasa a X-a
Puteri și logaritmi, funcții exponențiale și logaritmice, metode de numărare (combinatorică), introducere în geometria analitică și în numerele complexe.
Conținut organizat pe clase, în curs de revizie. Asocierea cu programa oficială și sursele specifice nu este încă verificată.
1.🔋 Puteri cu exponent real. Logaritmi
Puterile se extind la exponenți negativi și raționali: a⁻ⁿ = 1/aⁿ și a^(m/n) = ⁿ√(a^m). De exemplu, 8^(2/3) = (³√8)² = 4. Regulile cunoscute (adunarea exponenților la înmulțire etc.) rămân valabile.
Logaritmul este exponentul: log_a(b) = c înseamnă a^c = b (cu a > 0, a ≠ 1, b > 0). De exemplu, log₂ 8 = 3 pentru că 2³ = 8. Logaritmul zecimal (lg) are baza 10, iar cel natural (ln) are baza e ≈ 2,718.
Proprietățile logaritmilor: log_a(xy) = log_a x + log_a y; log_a(x/y) = log_a x − log_a y; log_a(xⁿ) = n·log_a x. Schimbarea bazei: log_a b = log_c b / log_c a.
- a^(m/n) = ⁿ√(a^m); a⁻ⁿ = 1/aⁿ.
- log_a b = c ⟺ a^c = b.
- log(xy) = log x + log y; log(xⁿ) = n·log x.
- Condiții de existență: baza pozitivă diferită de 1, argumentul strict pozitiv.
2.📈 Funcția exponențială și funcția logaritmică
Funcția exponențială f(x) = a^x (a > 0, a ≠ 1) este definită pe R cu valori în (0, +∞). Pentru a > 1 este strict crescătoare (creștere explozivă), pentru 0 < a < 1 strict descrescătoare. Graficul trece mereu prin punctul (0, 1).
Funcția logaritmică f(x) = log_a x este inversa exponențialei: definită pe (0, +∞), cu valori în R, trece prin (1, 0). Are aceeași monotonie ca exponențiala cu aceeași bază.
Ecuațiile exponențiale se rezolvă aducând la aceeași bază (2^x = 16 ⟹ x = 4) sau prin logaritmare; ecuațiile logaritmice se rezolvă folosind definiția, după impunerea condițiilor de existență: log₂(x − 1) = 3 ⟹ x − 1 = 8 ⟹ x = 9.
- Exponențiala: definită pe R, valori în (0, ∞), trece prin (0, 1).
- Logaritmica: definită pe (0, ∞), trece prin (1, 0).
- a > 1: ambele crescătoare; 0 < a < 1: ambele descrescătoare.
- La ecuații logaritmice punem întâi condiții de existență.
3.🎲 Metode de numărare: permutări, aranjamente, combinări
Regula produsului: dacă o alegere se face în m moduri și alta în n moduri, împreună se fac în m × n moduri. Factorialul n! = 1 × 2 × ... × n numără permutările: n obiecte distincte se pot ordona în n! moduri; 0! = 1.
Aranjamentele A(n, k) = n!/(n−k)! numără șirurile ordonate de k obiecte alese din n. Combinările C(n, k) = n!/(k!(n−k)!) numără submulțimile de k obiecte din n, fără ordine. De exemplu, C(5, 2) = 10 echipe de câte 2 din 5 persoane.
Binomul lui Newton dezvoltă (a + b)ⁿ cu coeficienții C(n, k): termenul general este T(k+1) = C(n, k)·a^(n−k)·b^k. Probabilitatea unui eveniment = numărul cazurilor favorabile împărțit la numărul cazurilor posibile.
- Permutări: Pn = n!; aranjamente: A(n,k) = n!/(n−k)!; combinări: C(n,k) = n!/(k!(n−k)!).
- La aranjamente contează ordinea, la combinări nu.
- Binomul lui Newton: T(k+1) = C(n,k)·a^(n−k)·b^k.
- P(eveniment) = cazuri favorabile / cazuri posibile.
4.🗺️ Geometrie analitică — introducere
În reperul cartezian xOy, fiecare punct are coordonate (x, y). Distanța dintre A(x₁, y₁) și B(x₂, y₂) este AB = √((x₂−x₁)² + (y₂−y₁)²), iar mijlocul segmentului AB are coordonatele ((x₁+x₂)/2, (y₁+y₂)/2).
Dreapta are ecuația y = mx + n, unde m este panta: m = (y₂−y₁)/(x₂−x₁). Două drepte sunt paralele dacă au aceeași pantă și perpendiculare dacă produsul pantelor este −1. Forma generală a ecuației dreptei: ax + by + c = 0.
Trei puncte sunt coliniare dacă determinantul format din coordonatele lor este nul, echivalent cu egalitatea pantelor. Aria unui triunghi cu vârfurile date se poate calcula cu jumătate din modulul aceluiași determinant.
- AB = √((x₂−x₁)² + (y₂−y₁)²).
- Mijlocul: M((x₁+x₂)/2, (y₁+y₂)/2).
- Paralele: m₁ = m₂; perpendiculare: m₁·m₂ = −1.
5.🌀 Numere complexe — introducere
Numărul i are proprietatea i² = −1, ceea ce permite rezolvarea ecuațiilor fără soluții reale. Un număr complex are forma algebrică z = a + bi, cu a partea reală și b partea imaginară. Mulțimea lor se notează C, iar R ⊂ C.
Operațiile se fac ca în calculul algebric, înlocuind i² cu −1: (2 + 3i)(1 − i) = 2 − 2i + 3i − 3i² = 5 + i. Conjugatul lui z = a + bi este z̄ = a − bi; împărțirea se face amplificând cu conjugatul numitorului.
Modulul |z| = √(a² + b²) reprezintă distanța de la origine la punctul de afix z în planul complex. Ecuația de gradul al II-lea cu Δ < 0 are două soluții complexe conjugate: x² + 1 = 0 are soluțiile i și −i.
- i² = −1; z = a + bi.
- Conjugatul: z̄ = a − bi; z·z̄ = a² + b².
- |z| = √(a² + b²).
- Δ < 0 ⟹ soluții complexe conjugate.
Test de recapitulare a unor idei din capitol. Primești explicația răspunsului corect după fiecare întrebare.
Se pregătește testul…
Rezolvă cu toate etapele. La ecuațiile logaritmice scrie condițiile de existență înainte de rezolvare.
Matematică — Clasa a X-a — fișă de lucru
Nume: ________________________ Data: ____________
Rezolvă cu toate etapele. La ecuațiile logaritmice scrie condițiile de existență înainte de rezolvare.
- 1
Calculează: 16^(3/4); 5⁻²; (√3)⁴.
- 2
Calculează: log₂ 64; log₅ (1/25); lg 1000.
- 3
Adu la forma cea mai simplă: log₂ 12 − log₂ 3.
- 4
Rezolvă ecuația 3^(x+1) = 81.
- 5
Rezolvă ecuația log₂(x − 3) = 4.
- 6
Câte numere de 3 cifre distincte se pot forma cu cifrele 1, 2, 3, 4, 5?
- 7
Dintr-o clasă de 10 elevi se alege o echipă de 3. Câte echipe diferite sunt posibile?
- 8
Determină mijlocul segmentului AB și lungimea lui, pentru A(−2, 1) și B(4, 9).
- 9
Scrie ecuația dreptei care trece prin A(0, 3) și are panta m = 2; verifică dacă B(2, 7) aparține dreptei.
- 10
Fie z = 3 − 4i. Calculează z̄, |z| și z + z̄.